4
 
În luna martie a acestui an, cardinalul Jean-Luis Tauran, pre?edintele Consiliului Pontifical pentru Dialog Inter-religios, îi va primi pe cinci dintre cei 138 de cercet?tori ai lumii Islamice care, prin intermediul unei scrisori, au atras aten?ia asupra necesit??ii organiz?rii unei întrevederi cu Papa Benedict al XVI-lea. Indicând fondul abrahamic al celor dou? religii, respectiva reuniune este dedicat? identific?rii principiilor unei m?rturisiri comune a Unului Dumnezeu. Convenind asupra organiz?rii unei întâlniri preliminare ?i propedeutice, Vaticanul r?spunde scrisorii – A common Word Between Us and You – înaintate în octombrie 2007 de cei 138 de cercet?tori – la un an de la scrisoarea prin care Benedict al XVI-lea, citând un text bizantin medieval, punea Islamul în leg?tur? direct? cu violen?a. Evenimentul, extrem de mediatizat cât pentru a reflecta a?tept?ri subîn?elese, reprezint? continuarea unei nara?iuni a c?rei istorii – cea a rela?iei dintre Islam ?i Cre?tinism – abund? în complicit??i ?i inadverten?e reciproce.
Exemplar? în aceast? privin?? poate fi urm?toarea istorie. În preajma perioadei de relativ repaos dintre cea de-a doua cruciad? (1147-1149) ?i cea de-a treia (1189-1192), Occidentul con?tientizeaz? faptul c? a uitat limba greac?. Ca atare, pentru a acoperi o lacun? ce nu f?cea onoare în fa?a disputelor cu bizantinii, fiind semnalat? patetic de Abelard (1079-1142), au fost chema?i în ajutor cre?tinii spanioli – mozarabi – cultiva?i ?i inspira?i de mediul cultural al califatului din Cordoba – care, de?i se stingea începând cu 1031, avea s?-l d?ruiasc? în 1126 pe Averroes ?i în 1165 pe Ibn Arabi. Astfel, dup? ce au fost formate echipe de cercetare din care f?ceau parte deopotriv? cre?tini, evrei ?i musulmani consistent remunera?i, a fost demarat proiectul de traducere a versiunilor arabe ale textelor grece?ti – motiv pentru care azi putem citi, printre altele, Liber de Causis –, ?i a originalelor grece?ti. Una dintre cele mai performante echipe ale timpului era cea coordonat? de abatele de Cluny, Petru cel Venerabil (1109-1156), sub aten?ia c?ruia, în 1142, a tradus Coranul pentru a-i putea combate pe musulmani, nu prin intermediul mijloacelor militare, ci pe calea argumentelor bine nutrite. De?i inten?iile r?mâneau mai degrab? belicoase decât ecumenice, erau puse bazele unui fertil dialog ce avea totu?i s? fie de timpuriu minat – în special prin contribu?ia nea?teptat? Sfântului Bernard de Clairvaux care, îndoindu-se de eficen?a traducerii îngrijite de venerabilul Petru, milita în cheie „okhamian?” pentru eficen?a t?i?ului sabiei. De asemenea, la fel de memorabil? este m?rturia unei cronici care, trimi?ând c?tre fondul unui cavalerii spirituale comune celor dou? religii, spunea c? înfrunt?rile dintre templieri ?i musulmani seam?n?, în mod ciudat, cu declara?iile de dragoste ce ?i le fac fra?ii îndr?gosti?i de acela?i p?rinte.
Care va fi pozi?ia actualului pontif într-un dialog care, pornind de la provocarea afirm?rii unei orient?ri comune – în cheia unei coparticip?ri la „acela?i” Dumnezeu –, atrage aten?ia asupra rezonan?elor geo-politice ale acesteia r?mâne de v?zut. C? problema este important?, nu doar în cheie inter-confesional?, acest lucru este deja anun?at chiar de c?tre con?inutul scrisorii: „Our common faith is at stake. The very survival of the world itself is perhaps at stake”. Anun?ata vizit? oficial? a Papei, în luna aprilie 2008, la sediul ONU din SUA, ar putea fi citit? din perspectiva ocaziei de a atrage aten?ia asupra dimensiunii ?i efectelor unei crize în cadrul c?reia, ?i de la începutul acestui nou mileniu, teologia a fost pervertit? în ideologie. Astfel, miza dialogului este aceea de a determina condi?iile de posibilitate ale convie?uirii. Benedict al XVI-lea este înclinat s? salute, a?a cum a f?cut-o în textul documentului Roman Curia din decembrie 2006, cuceririle drepturilor omului ?i ale libert??ii de credin?? ?i de practic?, numind-le pe acestea din urm? „elemente esen?iale ale autenticit??ii religiei”.
Cu toate acestea, pentru lumea Islamului valorile atât de esen?iale culturii europene nu au un rol preeminent. În special cele ale unei culturi care a f?cut aproape totul pentru a nu mai gândi spa?iul public – mediul convie?uirii cu cel?lalt – din perspectiva unui orizont spiritual sau a vreunei m?rturisiri confesionale. Recenta disput? din Regatul Unit provocat? de propunerea arhiepsicopului de Cantebury, Rowan Williams, de a introduce în legisla?ie britanic? elemente din Sharia reflect? exact asimetria dintre cele dou? modéle paralele de concepere a spa?iului public. Diferen?a dintre cele dou? tipuri normative nu este atât una de con?inut cât una de perspectiv?. În timp ce modelul european este concentrat asupra principiului libert??ii negative, paradigma islamic? este articulat? în jurul particip?rii neîntrerupte la divinitate. Precum în cazul m?rturisirii cre?tine – cu excep?ia notabil? a celei protestante, datorit? doctrinei sale a predestin?rii –, pentru musulmani sensul profund al libert??ii ?i, consecvent, al comuniunii cu cel?lalt nu survine decât corelat cu orizontul particip?rii la dumnezeire. Pentru un european ale c?rui urechi nu au mai vrut s? aud? decât de inviolabilitatea spa?iului s?u privat, f?r? mai fi sensibile fa?? de vibra?ia argumentelor care îl f?ceau, de pild?, pe Sfântul Maxim M?rturisitorul s? spun? c? libertatea înseamn?, de fapt, a îndeplini „voia Domnului”, apelul celor 138 de islamologi care militeaz? pentru reglarea parametrilor comuniunii prin intermediul identific?rii unei m?rturisiri comune poate crea perplexitate.
De felul în care Pontiful va eviden?ia miza chestiunii semnalate de scrisoarea semnat? de cei 138 de islamologi depinde nu doar rela?ia dintre lumea musulman? ?i cea cre?tin?, ci ?i calitatea rela?iilor dintre bisericile cre?tine. Atitudinea fa?? de altul pune în lumin? felul în care este asumat? propria identitate – chiar ?i fa?? de membrii familiei, adic?, în acest caz, fa?? de Bierica Ortodox? ?i de cea Protestat?. Din acest punct de vedere, bisericilor cre?tine li s-a întâmplat nu o dat? ca, urmând drumul spre propria unitate, s?-?i mineralizeze spiritul. Riscul acestui anchiloz?ri este prezent ?i în cadrul asum?rii dialogului ?i a divergen?elor cu Islamul.
5


Name (necesar)

Email (necesar)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X