4

Articol publicat in: Cultura


De fiecare dat? când ne vom referi la ecumenism, altul va r?mâne pe dinafar?. Un perpetuu rest al alterit??ii. “Tu singur e?ti str?in în Ierusalim” (Luca 24.18), ceea ce înseamn? c? “leg?mântul p?cii”, împ?carea cu cel?lalt nu exclude stranietatea. Dimpotriv?, o presupune. Observa?ia lui Cleopa nu este doar un repro? adresat str?inului “cel cu tain? afla pe cale”, ci ?i o recunoa?tere neinten?ionat? a condi?iei christice. A celui care, nu doar în cheie Areopagitic?, este absent în chiar momentul revel?rii sale.
Ca imagine a creatorului, crea?ia este reflexia distan?ei ?i a apropierii fa?? de acesta. Sfântul Vasile cel Mare vorbea despre apofaza crea?iei. Revela?ia – fie a crea?iai, fie a creatorului – este infinit aprofundabil?. Ca atare, obiectul care se d?, întrupeaz? neîncetat întâlnirea crucial? dintre familiaritate ?i stranietate, fiind pus astfel ?i sub  condi?ia credin?ei. A?a cum orice cunoa?tere este ini?iat? de familiaritatea obiectului care se d?, la fel, ea este infinit? datorit? straniet??ii aceluia?i obiect care reclam? formele ?i conceptele transcendentale ale cunoa?terii. De aceea Hegel spunea despre Kant c? metafizica sa se opre?te acolo de unde ea de abia trebuia s? înceap? – adic? de la limita dintre straniu ?i familiar. ?i tot de aceea, Martin Heidegger ?optea în cheie augustinian? c? la baza oric?rei cunoa?teri se afl? credin?a. Credo ut intelligam.
Credin?a ne semnaleaz? apropierea fa?? de ceea se d?, cât pentru a-l crede (foi), ?i distan?a fa?? de ceea ce se retrage, cât pentru a nu încredin?a (croyance). Credin?a nu poate fi constant?. Ea are sui?uri ?i coborâ?uri, nu poate fi cuantificat?. Din acela?i motiv, comunitatea credincio?ilor nu poate fi determinat?. Potrivit c?r?ii a doua a Regilor (2Samuel XXIV, 1-25), David a fost pedepist pentru num?rarea poporului lui Israel, a poporului credin?ei. A credin?ei.

De aceea nu ar trebuie s? ne mire faptul c? ?i atunci când vorbim despre ecumenism începem de obicei prin a ne referi la apropierea ?i la distan?a dintre Biserica Ortodox? ?i cea Catolic? f?r? a lua în calcul ini?iativa confesiunii protestante. Ulterior ne amintim de Iudaism ?i de Islam. Apoi de religiile orientului îndep?rtat. În cele din urm? de cele ce au fost ?i nu mai sunt. Gestul Sfântului Apostol Pavel de a în?elege templul atenian al zeului necunoscut din perspectiv? christic? nu se cuvine a fi descifrat doar în cheie retoric? (Fapte XVII, 16-34). Nu este doar o captatio benevolentiae, ci ?i descifrarea, interpretarea revela?iei. Aceea c? Mielul a fost sacrificat de la întemeierea lumii (Apocalipsa XIII, 8).

5


Name (necesar)

Email (necesar)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X