4

Palimpsest

septembrie 16, 2007 | Leave a Comment

Regele Midas, chemat fiind s? arbitreze între Apollo si Pan, care se întreceau cântând, unul la lir?, altul la nai, i-a dat întâietate lui Pan. Apollo, fire echivoc? – în ciuda celor spuse de Nietzsche -, a f?cut s?-i creasc? regelui o pereche de urechi de m?gar. Pentru a auzi mai bine. (De unde ?i sintagma contemporan? "a avea urechi pentru filosofie". Mici precum ale Ariadnei, "doamna labirintului", ?i nu mari precum cele ale regelui phrygian). Ru?inat, Midas ?i-a ascuns urechile sub o scufie. Nimeni nu ?tia de existen?a lor, în afara de un sclav, care venea s?-l tunda ?i care rezista cu greu presiunii unui astfel de secret. În cele din urm?, neputându-se ab?ine ?i pentru c? fusese amenin?at cu moartea în caz c? divulg? taina regelui, a s?pat o gaur? în p?mânt ?i a ?optit acolo c? "regele Midas are urechi de magar". Din p?mânt a r?s?rit o trestie, ale c?rei crengi, la adierea vantului, spuneau tuturor secretul regelui. (Redare aproximativ? dup? Ovidiu, Metamorfoze , 11, 3.).

Potrivit imnului homeric C?tre Hermes , Trismegistul a confec?ionat lira dintr-o carapace de broasc? ?estoas?, înfigând în ea ?apte tulpini retezate de trestie pentru sus?inerea coardelor din ma?e de oaie ?i înf??urând cutia de rezonan?? în piele de bou, bra?ele lirei fiind lucrate tot din trestie sau dintr-un lemn curbat.

"Comentând o spus? a tradi?iei Islamice potrivit c?reia ‘primul lucru creat de Dumnezeu a fost firul de trestie’, Rumi [Mawl?n? Jal?l-ad-D?n Muhammad R?m?, 1207-1273] istorise?te c? Profetul i-a dezv?luit ginerului s?, ‘Ali, taine pe care i-a interzis s? le spun? mai departe. Vreme de patruzeci de zile, ‘Ali s-a str?duit s? se st?pâneasc?, dar, nemaifind în stare, a mers în câmpie, ?i-a vârât capul în golul unui pu? ?i a pornit s? dea glas acelor taine. Cuprins fiind de be?ie mistic?, el a l?sat s? picure câ?iva stropi de saliv? în apa fântânii. Câteva zile mai târziu, o trestie a crescut acolo ?i s-a în?l?at cu iu?eal? din fântân?. Un p?stor a t?iat-o, i-a f?cut câteva g?uri ?i s-a apucat s? cânte p?scându-i oile. Cântecul fluierului s?u a c?p?tat o faim? nemaipomenit?; mul?imile veneau s?-l asculte, l?crimând de desf?tare la auzul sunetelor sale. C?milele, chiar, se adunau îm jurul lui. Din gur? în gur?, întâmplarea a ajuns la urechile Profetului, care a poruncit s? fie adus în fa?a sa p?storul. Când acesta ?i-a început cântarea, to?i cei din jur au intrat în extaz. ‘Aceste melodii’, a spus Profetul, ‘sunt comentariile misterelor pe care i le-am trecut în tain? lui ‘Ali. Or, dac?, cineva dintre oamenii purit??ii s-a lipsit de puritate, acela nu poate auzi în cântarea fluierului misterele, nici nu se poate bucura de ele c?ci ‘credin?a întreag? e patim? ?i pl?cere’." (Eva de Vitray-Meyerovitch, Rumi ?i Sufismul, Editura Humanitas, Bucure?ti, 2003, p. 49).

"Atunci Iisus a fost dus de Duhul în pustiu, ca s? fie ispitit de c?tre diavolul. ?i dup? ce a postit patruzeci de zile ?i patruzeci de nop?i, la urm? a fl?mânzit" (Matei, 4, 1-2).

"Atunci osta?ii dreg?torului, ducând ei pe Iisus în pretoriu, au adunat în jurul Lui toat? cohorta, ?i dezbracându-L de hainele Lui, I-au pus o hlamid? ro?ie. ?i împletind o cunun? de spini, I-au pus-o pe cap ?i în mâna Lui cea dreapt? trestie" (Matei 27, 27-29).
 

Kalamos, fiul lui Meander, zeul râului cu acela?i nume, întrecându-se în înot cu frumoasa Karpos, se las? înecat dup? ce aceasta este înghi?it? de ape. Este transformat în trestie ?i se spune c? fream?tul acesteia reprezint? suspinul ?i plânsul lui Kalamos dup? Karpos (Theophanes Nonnus, Dionysiaca, 11). 
 
 
5


Name (necesar)

Email (necesar)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X