4
Drag? st?pân? a seraiului, faptul c? vinul spumos e mai pi?c?tor, mai versatil ?i mai extrovertit decât cel al ?vabului nu poate fi pus în chestiune. Dar c? acest din urm? vin mai licoros, mai astringent ?i mai mahmurogen nu desface baierele sinapselor ?i nu le pune la fermentat, asta nu conced. C? pân? ?i dialogul Parmenides, sursa par excellance a crampelor mentale, este inaugurat de re?eta bahic? a agapelor în?elep?ilor, asta este clar ?i celor care citesc m?car prima treime a textului – pasaj în care la ceasul petrecerilor de afar?, aburii be?iei genereaz? ?i alung? „argumentul celui de-al treilea om”. Elixirele filosofiei pot fi licoroase ?i grele. Tocmai de aceea, a?a cum o spune Athenaios în Banchetul în?elep?ilor, pentru a nu provoca mahmureal? ?i dispersie ontic?, licoroasele se cuvin a fi îndoite sub form? de spri?. Ceea ce vrea s? spun? c? ?i Parthenos, în c?utare de Pheito, î?i mai love?te emulii cu halba de bere în cap, gestul perfect dyonisiac al survenirii deodat? (exaiphnes) a zeului ce va s? vin?. Tocmai din acest motiv se poate în?elege cum de tocmai dialecticianul, st?pânitorul de adev?r, ?tie s? foloseasc? farmaconul ?i elixirul. ?i tocmai când nu o face, ar trebuie s? ne mir?m ?i s? ne întreb?m: ce se ascunde sub masca seriozit??ii, a formei abstracte sau abstrase. ?i, mai departe, camuflarea a fost f?cut? pentru a p?stra secretul sau pentru a atrage aten?ia? Sau pentru ambele? Sau pentru niciuna?
 Acum, pentru c? îl cunosc destul de bine pe scolasticul cu pricina, ?tiu c? nici în ruptul capului nu s-a gândit el la a?a ceva ?i chiar dac? s-a gândit, atunci nu ?i-a permis s? o spun? sau s? o arate. ?i pentru c? i-am repro?at de mai multe ori abstrusa îng?imare a sinapselor spun ?i zic (propriu ecou) c? este evident? nevoia de a priza mai mult din aerul pr?fuit al agorei ?i nu numai din eterul înstelat de deasupra noastr?: curat? apoftegm? jungian? ?i inconturnabil? psihanaliz? patristic?. Mai ?tiu doar c? scrima asta nocturn? cu propriul stil sau stilet cunoa?te fluctua?ii. Ba mai e?ti însemnat pe coaps?, ba î?i mai încordezi puterile ?i cu pu?in har vei purta alt nume. Mai ?tiu doar c? una dintre sl?biciunile scolasticul este aceea c? atunci când nu e suficient de sedus de ceea ce are în vedere, ofer? un monologion cât modernitatea de mare ?i imit? cameleonic ceea ce trebuia s? transfigureze. A?a c? eu propun s?-l încuraj?m ?i s? a?tept?m ispita promis? peste trei s?pt?mâni, adic? tocmai în s?pt?mâna luminat?. A?a cum ?tii ?i tu, orice minune dureaz? trei puncte.
5


Name (necesar)

Email (necesar)

Website

Speak your mind

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X